Neputincios, în căutarea speranței

Nu știu cum să încep articolul de azi. Am scris și am șters de prea multe ori. Vreau să scriu despre subiectul de săptămâna trecută care m-a afectat major. A înăbușit și ultima fărâmă de românism din mine, m-am simțit părtaș la un popor neputincios. Am vrut să scriu sub patima evenimentului, dar am urmat…

Continuă lectura

Mi-ar plăcea să urăsc ploaia

Știu că sună a ne eu. Că eu sunt ăla care am iubit mereu ploaia, care am înviat cu fiecare picătură. Dar azi, azi pentru prima oară aș fi vrut să pot să o urăsc. Să ma expun. Am jucat pe la prânz baschet în parc cu fii-miu. Ne-a prins joaca, ne-a prins ploaia. Pardon,…

Continuă lectura

Despre oameni drepți și trotinete electrice

A venit momentul să suflu peste degetul de praf care s-a așternut pe blog. Nu m-a mai mișcat nimic pozitiv notabil, cât să mă facă să scriu ceva pozitiv notabil, ca să transmit ceva pozitiv notabil. Până în seara asta. Despre ce e vorba? Mi-am luat, ca tot omul care nu rezistă trendurilor, o trotinetă electrică….

Continuă lectura

Cum e să nu mănânci aproape o săptămână

Poate că nu e o întâmplare că ultimul post a fost tot despre post. Nu că n-aș fi trăit interior sau exterior chestii interesante care ar fi putut fi povestite, dar coincidența stranie a construit nepremeditat un arc în timp între cele două challenge-uri importante la care mi-am supus aparent trupul, în realitate mintea. Este Sâmbătă…

Continuă lectura

I wanna move like Freddie

Am atins un punct din viața mea în care foarte puține chestii reușesc să mă mai miște. Totuși, filmul de aseară, a reușit să o facă, într-un mod aparte. Așa că mi-am șoptit în barbă că dacă nici Bohemian Rhapsody nu mă face să scriu pe blog, nu știu ce altceva ar putea-o face. Să…

Continuă lectura

Ce să nu îi spui unui copil de 8 ani

Alaltăieri l-am dojenit pe fii-miu, pentru ca, doar câteva minute mai târziu, să-mi pară zdravăn de rău. Așa că am să vă povestesc pățania și poate așa, undeva, o să aprind un beculeț și un alt copil o să scape de o mustrare gratuită și nemeritată. Scriu pentru o cauză nobilă. Dar mai întâi contextul,…

Continuă lectura

De la abstinență la flow

Au început să mă miște din ce în ce mai puține lucruri. Poate sunt eu, poate e lumea care mă înconjoară. Cert este că până nu demult, mecanismul prin care lua naștere un post pe blog era următorul: trăiam sau eram martorul unui eveniment, îl trăgeam ca spirtul prin pâine și-l dactilografiam. Însă, după o…

Continuă lectura