Ce filosofii m-au apucat în Italia și de ce

Știți melancolia aia care vă apucă după ce stați plecați o vreme din țară? Dorul ăla de țară, care vă face să vă amintiți doar de părțile bune și să ziceți “hai mă că nu e chiar așa rău”. Îl știți, nu? Ei bine, l-am simțit și eu. Nu se simte în primele zece zile,…

Continuă lectura

Cum a fost la Summer Well

Am fost în weekend în miezul festivalului corporatist de unde am venit încărcat cu experiențe numai bune de depănat pe blog. Așa că postul de față se anunță unul subțirel de vară. Aș putea spune că, din perspectivă personală, a venit cu un pachețel de gânduri reinterpretate și câteva conștientizări crude dar reconfortante. Pe scurt,…

Continuă lectura

Neputincios, în căutarea speranței

Nu știu cum să încep articolul de azi. Am scris și am șters de prea multe ori. Vreau să scriu despre subiectul de săptămâna trecută care m-a afectat major. A înăbușit și ultima fărâmă de românism din mine, m-am simțit părtaș la un popor neputincios. Am vrut să scriu sub patima evenimentului, dar am urmat…

Continuă lectura

Mi-ar plăcea să urăsc ploaia

Știu că sună a ne eu. Că eu sunt ăla care am iubit mereu ploaia, care am înviat cu fiecare picătură. Dar azi, azi pentru prima oară aș fi vrut să pot să o urăsc. Să ma expun. Am jucat pe la prânz baschet în parc cu fii-miu. Ne-a prins joaca, ne-a prins ploaia. Pardon,…

Continuă lectura

Despre oameni drepți și trotinete electrice

A venit momentul să suflu peste degetul de praf care s-a așternut pe blog. Nu m-a mai mișcat nimic pozitiv notabil, cât să mă facă să scriu ceva pozitiv notabil, ca să transmit ceva pozitiv notabil. Până în seara asta. Despre ce e vorba? Mi-am luat, ca tot omul care nu rezistă trendurilor, o trotinetă electrică….

Continuă lectura

Cum e să nu mănânci aproape o săptămână

Poate că nu e o întâmplare că ultimul post a fost tot despre post. Nu că n-aș fi trăit interior sau exterior chestii interesante care ar fi putut fi povestite, dar coincidența stranie a construit nepremeditat un arc în timp între cele două challenge-uri importante la care mi-am supus aparent trupul, în realitate mintea. Este Sâmbătă…

Continuă lectura

Cum e să nu mănânci 86 de ore?

O să vă povestesc la cald cea mai recentă performanță a mea, pe care unii o numesc nebunie iar restul prostie. Eu o numesc experiență de viață pe care oricine ar merita să o încerce. Cu disclaimer-ul de rigoare, că nu sunt nici medic și nu sunt nici la prima abatere de acest gen. Astfel,…

Continuă lectura