Cum fu de Revelion și la ce s-a gândit poetul

Din vârful patului, cuprins de febra multianuală, aia începută anul trecut și jonglată și peste puntea dintre ani, vin cu gândurile-mi de revelion, pe care n-aș vrea să mă iau cu anul și să le uit.

Le puteți liniștiți vedea ca pe un pamflet și trata ca atare.

Mă gândeam aseară că inteligența populară e supraapreciată. Pe bune, stră strămoșii noștri bubuiau din ce le permitea tehnologia timpurie ca să sperie anul vechi și să vină ăla nou. Asta dacă nu știați care e șpilu’ cu petardele. Trist este că nici până în 2020 nu ne-am prins că anul pleacă și fără petardele noastre. Un lucru e cert, petardele nu susțin nici teoria evoluționistă (adicătelea pe ăia cu maimuța) nici pe aia creaționistă (adică pe ăia cu Doamne Doamne). Că nu e nimic nici științific nici religios să gonești anul cu petarde.

Și apropo de anul nou, mâ întreb dacă tot anul vom rostogoli glumița cu douăzeci douăzeci. Adică a făcut fosta o găfuliță și nu mai scăpăm de ea tot anul? Să nu intru în dedesubturi, vis-a-vis de spelling, că americanii, adică ăia care ne dau ora exactă, fix așa pronunță. Toți anii, nu doar 2020. Nu râdem și de ei? Cum mă, nineteen eighty four? Ha ha, take that inculților! Vioricienilor!

Revelionul din piață a fost mișto, interzicerea sticlelor de șampanie binevenită, mi-am simțit integritatea fizică protejată. Ce-am prins eu, Milli Vanilli spectacol, Turbo B a umplut scena la propriu, Haddaway a zis fii-miu că a behăit ca o oaie și O-Zone s-au regăsit pe ei înșiși. All in all, pe plus. 

Ajuns acasă, mi-am dat seama că lumea evoluează, tehnologia ne schimbă viețile, dar ceva va rămâne mereu constant: revelioanele de la tv. I-am zis azi dimineață lui fii-miu, vezi tati, fix aceleași emisiuni erau și când eram eu de vârsta ta, doar că atunci erau alb negru și nu erau manele peste tot. Nu știu dacă ați apucat să navigați prin ridicolul de la tv de început de an. For God sake, au făcut până și Fuegolion cu aceeași tipi pe care îi vedeam alb negru. Iar în rest, manele peste tot, dudui care se tăvăleau pe jos în făina doar că nu aveau făina pe jos, evident porturi populare, scălâmbăieli ieftine și nu în ultimul rând manele. Am menționat manele?

Cum răceala multianuală și manelevelionul m-au răpus rapid, pe la 11 am făcut ochi. Și m-am gândit ce milă mi-e de ora 10 de pe 1 Ianuarie. E mereu singură. 

Gata. Dar înainte de a încheia, vreau să vă reamintesc că azi e ziua aia din care ați promis că… (umpleți voi cu ce v-ați propus să faceți sau să nu mai faceți). Așa că nu dați vina pe revelion ca să o lăsați sa treacă aiurea. Uite, eu am scris. Tu?

Dacă v-a mișcat, mișcați și voi

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.