de-ce-imi-place-primavara

De ce îmi place primăvara

Vă spun din capul locului că primăvara este în primele patru, în topul meu de anotimpuri preferate. Și, pe bună dreptate. Cui nu-i place primăvara?

Ok, știu că pentru unii ar trebui să fie soare în fiecare zi, să nu plouă, să fie cald, să nu bată vântul. Și eventual să fie Sâmbătă mereu. Deci, se pot găsi defecte și primăverii dacă ții cu tot dinadinsul. Azi vreau să vă spun, după cum intuiți, de ce iubesc eu anotimpul cu pricina.

Probabil că ție îți place că e mai cald, că sunt zilele mai lungi, că plătești mai puțin la întreținere, că lași două roți acasă, că învie natura, că poți merge în parc. Și mie îmi plac chestiile astea. Dar, în plus, uite de ce e primăvara în top 4:

  • Pentru că nu trebuie să mă mai leg la șireturi

Îmi place încălțămintea cu șireturi la care nu trebuie să umblu. Leg șireturile când îi cumpăr și gata. Din cauza asta, iarna mi-e puțin peste mână, deși aici vorbim de picioare.

  • Pentru că am mai puține tricouri la uscat pe balcon

Merg la sală destul de zilnic și acolo se lasă clar cu transpirație. Cum mașina de spălat nu usucă și n-am nici răbdare și plămâni să suflu, sunt cu tricourile la mila vremii. Primăvara nu aduce numai zile mai lungi ci și timpi de uscare mai scurți.

  • Pentru că pot lăsa două roți acasă

Chiar dacă n-am avut noroc de porniri motocicliste, de restul chestiilor cu două roți mă bucur intens. Nu sunt genul hipster, dar de câte ori am ocazia să las mașina în parcare, o fac.

  • Pentru că m-am plictisit să văd geci

Omul e ca o ceapă. Are o grămadă de straturi până să-i ajungi la miez. Pe asta a spus-o Shrek. Așa că, pe lângă jde straturi, mai ne învelim și cu o geacă. Păi nu trebuie să vedem și noi câte shaorme am băgat peste iarnă?

  • Pentru că plouă cu folos

Mie îmi place zăpada și mă apucă tristețea când o fleșcăie ploaia. Dar primăvara e altă treabă. Plouă ca să creștem mari.

  • Pentru că miroase colorat

Nu pot explica în cuvinte. E o senzație pe care o trăiesc doar primăvara. E un mix de aer călduț cu floricele colorate și miros de iarbă udă. Ceva pentru poeți ca mine.

Astea îmi trec acum prin minte iar pentru echilibrul compozițional și pentru credibilitate, o să trec în revistă și ce nu-mi convine la primăvară. Doar spicuiesc: pentru că se termină murăturile, pentru că trebuie să dăm limbile înapoi, pentru că apar bâzâitorii cu trompă și pentru că ies la iveală toate lucrurile ascunse sub zăpadă.

Cam asta ar fi rapsodia de azi. Mi-a scăpat ceva? Mă ajutați cu un plus sau un minus inedit al primăverii? Dar nu că se întorc cocorii. Nu că nu ne-am bucura cu toții de ei.

În numele primăverii, vă mulțumesc pentru atenția pe care i-o acordați.

Lasă un răspuns