Monșer, eu pentru cine votez?

Monser-eu-pentru-cine-votez

Vreau să vă spun din capul locului că articolul din seara asta nu are nici pe departe un rol educativ, din contră. Este unul anacronic, nu este demn de urmat, orice om rațional ar trebui să-l încadreze la „așa nu”.

Acum că am isprăvit disclaimer-ul, să trecem la treabă. 2016 este an dublu electoral, ne așteaptă cel puțin două luni de București împânzit de postere cu figuri grețoase și baliverne gogonate dacă-mi permiteți pleonasmul. Ne alegem alți stăpâni. Sau așa avem impresia. Așa că o iau din timp, să nu fiu acuzat că influențez lupta electorală.

Știți să țineți un secret? Vi-l șoptesc la ureche răspicat: nu mai votez! Până acum am fost un cetățean model și n-am sărit peste niciun proces electoral. Le-am bifat pe toate de la 18 ani (ai mei) încoace. Am votat și paravotat. Și ce-am realizat? Ce-am schimbat?

Mereu am fost nevoit să aleg răul cel mai mic. Mereu. Încă mai am în gât gustul puternic și amărui de când a trebuit să pun ștampila pe Iliescu. Dar teoretic părea răul cel mai mic. L-am votat pe Băsescu de două ori și pe neamț, doar nu era să votez khmerii roșii, adică răul mai mare. Când am avut de ales, am votat galben/portocaliu. Mi se părea că m-au mințit mai frumos sau mi-au insultat mai puțin inteligența. Dar ce să vezi? Ăla portocaliu pe care l-am votat, a ajuns roșu. Ăla galben s-a făcut puțin mov. Nu că ăia rămași la culoarea de bază au făcut vreo brânză. Tot un drac. Ai de ales doar culoarea. Ce fel de drac vrei? Acum ai de ales între draci roșii, draci galbeni și drăculeți multicolori.

Ce mă deranjează la mine cel mai mult este perseverența cu care am recidivat în greșeală. În nebunia mea, chiar credeam că votul meu poate schimba ceva. Dar paradoxal, nu este asta chiar definiția nebuniei dată de Einstein?

„Nebunia înseamnă să faci acelaşi lucru în mod repetat şi să te aştepţi să obţii alt rezultat.”

În nebunia mea, asta am făcut iar și iar și iar. Și n-aveam cum să-l contrazic pe marele ciufulit. Am obținut mereu același rezultat. Previzibil de altfel.

Așa că anul acesta m-am hotărât să-i las pe alții să facă schimbări mărețe. Eu voi schimba ce pot schimba cu adevărat și ce ține de lungul nasului propriu. Postul la tv dacă văd prostii, poziția în care dorm dacă amorțesc, chiloții dacă e luni, mașina dacă mă ajută Doamne Doamne dar până atunci trebuie să schimb uleiul la asta, schimb anvelopele dacă vine căldura, schimb 100 de Euro ca tot românul când nu mai am bani.

Mărunțișuri. Dar mărunțișuri care țin de mine, nu draci verzi pe pereți. Sau roșii. Sau multicolori. Că dacă stau să calculez multiplu de 15 minute pierdute în fiecare Duminică electorală se adună niște ore. Niște ore pierdute pe care nu mi le dă nimeni înapoi.

Dar voi să nu faceți ca mine. Voi să fiți responsabili și, dacă se poate, mergeți și votați la prima oră. Cică se pune dublu, ca golul în deplasare.

 

P.S. După cum ați putut cu ușurință intui, a fost un pamflet și trebuie tratat ca atare. Nu-i schimb chiar în fiecare Luni.

One Comments

  • Muc 30 ianuarie 2016 Reply

    Aa.. Păi ce-ai făcu..? De luni nu te mai citesc

Lasă un răspuns